Țara care introduce săptămâna de lucru de 4 zile și permite angajaților să ignore solicitările primite după program.

Angajații vor putea să lucreze doar patru zile pe săptămână și să ignore solicitările trimise de angajatori în afara programului, după intrarea în vigoare a unui pachet de reforme pe piața internă a muncii. 

Se întâmplă în Belgia!

Lucrătorii din Belgia vor putea să își închidă telefoanele și să ignore mesajele legate de serviciu, trimise după orele de program, fără teama unor posibile repercusiuni.

Și lucrătorii temporari vor primi o protecție legală mai susținută, în timp ce angajații cu normă întreagă vor putea beneficia de un program de lucru flexibil, la cerere.

Angajatorii vor fi obligați să ofere argumente solide pentru orice refuz. Angajații vor putea cere să lucreze patru zile pe săptămână timp de șase luni. După aceea, ei vor putea alege să continue la fel sau să revină la programul de 5 zile pe săptămână, fără consecințe negative.

Patru zile muncești, trei te odihnești. Salariul e același!

Perioada de șase luni a fost aleasă pentru ca angajatul să nu fie prins prea mult timp în varianta de patru zile, dacă apoi constată că a făcut o alegere greșită, au explicat reprezentanții guvernului belgian.

Practic, în noul sistem săptămâna de lucru va avea tot 38 de ore, dar angajatul va primi o zi de pauză în plus pentru zilele mai lungi petrecute la locul de muncă.

Inițiatorii reformei spun că acest lucru le va permite angajaților să petreacă mai mult timp cu copiii lor, un avantaj în special pentru părinții singuri sau divorțați.

Tot mai multe ţări experimentează săptămâna de lucru de patru zile

De altfel, în ultimii ani, locurile de muncă fără o oră fixă de ajuns la program, cu "vinerea scurtă" sau cu posibilitatea de a lucra de acasă sunt tot mai căuate.

Tot mai multe ţări experimentează săptămâna de lucru de patru zile. În Islanda, sindicatele renegociază deja contractele d emuncă, iar în Mare Britanie sutdiile au arătat că programul mai scurt ar putea reduce totodată amprenta de carbon în Regat. 

Ritmul modelului de lucru actual duce și la probleme de sănătate mintală 

Amalia Oltean, psiholog cognitiv-comportamental, descrie provocările pacienților ei privind volumul de muncă.

„Am avut pacienți care nu aveau timp nici măcar să ia pauză”, spune psihologul.

În plus, pandemia a scos la suprafață probleme sistemice privind sănătatea mintală a angajaților, precum burnout, lucratul peste program și lipsa unui echilibru între viața personală și cea profesională.

Conform unui studiu al Universităților Leiden și Utrecht, 10% din forța de muncă a Uniunii Europene se află într-o stare de burnout (prin burnout, se înțelege o cronicizare a stresului survenit de la birou, care nu a fost gestionat corespunzător, conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății).

Foto shutterstock.com