Publicat în jurnalul Emotion, studiul arată că nostalgia ne poate ţine de căldură, crescând rezistenţa la temperaturile scăzute, afirmă cercetătorii.

"Studiul nostru a arătat că nostalgia are o funcţie homeostatică, permiţând simularea mentală a unor stări de care ne-am bucurat anterior, incluzând senzaţiile de confort fizic", a spus unul dintre cercetători, Dr Tim Widschut, de la Universitatea din Southampton, Anglia, informează Huffington Post.

Cercetarea a inclus diverse experimente realizate de Wildschut şi colegii săi de la Universitatea Tilburg, din Olanda, şi Universitatea Sun Yat-Sen, din China.

Unul dintre experimente le-a cerut participanţilor la studiu să păstreze un record al momentelor în care s-au simţit nostalgici de-a lungul unei perioade de 30 de zile.

Astfel, cercetătorii au putut identifica o legătură între sentimentele de nostalgie şi zilele friguroase.

Într-un alt experiment, participanţii au fost aşezaţi, pe grupe diferite, într-o cameră cu temperatură scăzută (20 de grade Celsius), într-o cameră cu temperatură confortabilă (24 de grade Celsius) şi într-o cameră cu temperatură ridicată (28 de grade Celsius).

În timpul şederii în aceste încăperi, celor participanţi li s-a cerut să estimeze nivelul trăirilor de nostalgie. Rezultatele arată că cei care s-au aflat în camerele friguroase au simţit mai multă nostalgie decât cei din camerele calde sau cu temperatură regulată.

Într-un alt experiment, subiecţii au fost rugaţi să îşi amintească fie un moment nostalgic, fie unul obişnuit în timpul şederii în camera friguroasă.

Oamenii care au retrăit momente de nostalgie au fost mai predispuşi spre a evalua temperatura camerei ca fiind mai ridicată faţă de cei cărora li s-a cerut să-şi amintească un moment care să nu aibă neapărat o semnificaţie importantă.

În timp ce nostalgia ne face să ne simţim bine din punct de vedere fizic, este posibil ca datorită ei să ne simţim mai darnici faţă de ceilalţi, potrivit unui studiu mai vechi.

Astfel, sentimentele de nostalgie pot "creşte stima de sine, pot intensifica percepţiile asupra sensului vieţii şi pot stimula un sentiment de conexiune socială", au scris autorii studiului respectiv.