La studiu au participat 60 de femei, peste 18 ani, care au avut episoade de gândire paranoică în ultima lună, dar nu suferă de boli mintale severe. Subiecţii au fost selectaţi în urma unor anunţuri la posturile de radio şi pe stradă, prin afişe şi fluturaşi.

În cadrul experimentului, femeile au făcut două călătorii virtuale cu metroul londonez, plin cu 23 de călători proiectaţi pe calculator, 11 bărbaţi şi 12 femei. Pasagerii virtuali au fost programaţi să se comporte firesc, să poarte conversaţii între ei şi să reacţioneze dacă participanţii la studiu îi privesc atent. Fiecare dintre drumurile cu metroul a început de pe peron şi a durat şase minute, incluzând opriri în staţii.

Fără ca subiecţii să ştie însă, într-una dintre călătorii, prima sau a doua, în funcţie de o tragere la sorţi prealabilă, înălţimea lor a fost micşorată cu 25 de centimetri. În urma interviurilor care au avut loc după cele două etape, oamenii de ştiinţă au concluzionat că participanţii la studiu au prezentat o amplificare a gândirii paranoice în timpul călătoriei în care au fost "micşoraţi".

"Rezultatele sunt clare ca lumina zilei", spun cercetătorii. "Micşorarea înălţimiii a avut o influenţă negativă asupra evaluării personale, a încrederii, ceea ce a condus la paranoia.

Acest studiu demonstrează importanţa pe care statutul social o are în declanşarea gândirii paranoice", adaugă ei. Oamenii de ştiinţă anticipează rezultate şi mai concludente, atunci când vor relua testarea, folosind participanţi bărbaţi, care conferă înălţimii o importanţă socială mai mare decât femeile.

În opinia unora, un alt fenomen psihologic declanşat de diferenţa de înălţime este complexul lui Napoleon, care ar face persoanele scunde, în special bărbaţii, să se comporte agresiv şi să aibă tendinţe dominatoare. Teoria este foarte controversată, în psihologie fiind considerată un stereotip social.

Termenul este numit după Napoleon Bonaparte, despre care propaganda britanică a răspândit zvonul că ar fi foarte scund. Cercetările arată că Napoleon nu era mic de statură la 1.68 m, media de înălţime a francezilor din secolul al XVIII-lea fiind de 1.57 m.

Se pare că informaţiile greşite privind statura corsicanului au fost amplificate de caricaturile şi zvonurile răspândite de duşmanii săi, dar şi de faptul că era însoţit peste tot de Garda Imperială, formată din bărbaţi cu o înălţime peste medie, care îl faceau pe Napoleon să pară scund.

Cea mai scundă persoană din lume este Chandra Bahadur Dangi, un nepalez care măsoară doar 54.6 cm.